Ofertă de muncă pe WhatsApp sau Telegram: înșelătoria cu „sarcini”

Primești un mesaj pe WhatsApp de la un număr necunoscut: „Bună, sunt de la resurse umane, am văzut profilul tău. Oferim un job part-time de acasă, între 50 și 200 de euro pe zi, ai nevoie doar de telefon.” N-ai trimis niciun CV, dar mesajul e prietenos, pomenește o firmă care sună real, iar munca pare foarte simplă: like-uri la videoclipuri, urmărirea unor conturi sau evaluarea unor produse și hoteluri. Aceasta este înșelătoria cu „sarcini” („task scam”) și se termină aproape mereu la fel: ți se cere să depui banii tăi ca să fii plătit în continuare, iar banii aceia nu se mai întorc.

Cum funcționează înșelătoria cu „sarcini”?

Scenariul este bine repetat și avansează pe etape, fiecare gândită ca să-ți scazi garda încă puțin:

1. Momeala. Un mesaj nesolicitat pe WhatsApp, prin SMS sau pe Telegram, adesea în numele unei agenții de recrutare, al unei platforme de comerț online sau al unui brand cunoscut. Promit câștiguri mari pentru câteva minute de muncă, fără experiență.
2. Primele sarcini, plătite cu adevărat. Ți se cere să dai like la câteva videoclipuri sau să urmărești niște conturi și să trimiți capturi de ecran. Primești câțiva euro, uneori prin Bizum (serviciul spaniol de plăți mobile instant) sau prin transfer. Această primă plată reală este cârligul: are rolul de a-ți câștiga încrederea.
3. Mutarea pe Telegram. Ești trimis într-un grup sau la un „mentor” ori o „recepționeră” pe Telegram și ești înscris pe un site sau o aplicație proprie, unde vezi un „sold” care crește cu fiecare sarcină. În grup, presupuși colegi își sărbătoresc câștigurile: de obicei sunt conturi ale escrocilor înșiși.
4. „Sarcinile preplătite” sau „misiunile”. Acum, ca să deblochezi sarcini mai bine plătite, trebuie să „încarci” contul cu banii tăi, de regulă în criptomonede (de exemplu USDT) sau prin transferuri în conturile unor terți. Soldul de pe ecran crește cu comisioane atrăgătoare.
5. Zidul. Când vrei să retragi banii, apare o problemă: contul are „sold negativ”, ai făcut o „greșeală” la o sarcină, trebuie plătite „taxe” sau un „comision de retragere”. Fiecare soluție cere o nouă depunere. Soldul pe care îl vezi e doar o cifră pe un site controlat de ei.

O variantă periculoasă: în loc să-ți ceară bani, ți se cere să primești bani în contul tău și să-i trimiți mai departe în alt cont. Asta nu e un job, ci rolul de „cărăuș de bani” (money mule) în spălarea banilor din alte înșelătorii, ceea ce îți poate aduce probleme legale serioase chiar dacă nu știai.

Care sunt semnalele de alarmă?

• Nimeni nu te angajează pe WhatsApp fără să fi cerut. Firmele reale nu recrutează scriind la numere la întâmplare.
• Mulți bani pentru aproape nimic. Să câștigi zeci de euro pe zi dând like-uri nu e o muncă reală.
• Fără contract, fără interviu, fără înregistrare în sistemul de asigurări sociale. Doar conversații, capturi și un site necunoscut.
• Trebuie să plătești ca să muncești. Niciun angajator legitim nu-ți cere să depui bani, să „încarci” un cont sau să cumperi criptomonede ca să-ți primești salariul.
• Presiune și grabă. „Misiunea expiră în 30 de minute”, „dacă nu termini acum, pierzi tot ce ai acumulat”.
• Îți cer imediat o poză a actului de identitate sau datele bancare, fără nicio formalitate.
• Folosesc numele unei firme reale, dar contactul vine de pe un număr străin sau de pe un profil neverificat.

Ce fac dacă tocmai mi-au scris?

1. Nu răspunde și nu face nicio „sarcină de probă”. Oricât de inofensivă ar părea, confirmă că numărul tău e activ și deschide ușa restului scenariului.
2. Blochează și raportează contactul chiar din aplicație: atât WhatsApp, cât și Telegram îți permit să raportezi o conversație înainte de a o bloca.
3. Nu atinge linkurile și nu instala aplicațiile pe care ți le trimit.
4. Dacă te întrebi dacă oferta ar putea fi reală, caută tu site-ul oficial al firmei pomenite și contactează-o prin canalele ei. Dacă firma există, îți va spune dacă are acel proces de recrutare (indiciu: nu are).
5. Verifică numărul în directorul de numere spam și raportează-l, ca alții să-l recunoască.

Și dacă am plătit deja sau mi-am trimis datele?

Nu te învinovăți: aceste rețele sunt foarte profesioniste și păcălesc oameni de toate vârstele. Important e să acționezi repede și în ordine:

1. Oprește plățile imediat. Nu există nicio depunere „finală” care să-ți deblocheze banii. Fiecare plată nouă doar prelungește înșelătoria.
2. Sună la banca ta la numărul oficial de pe card sau din aplicație (niciodată la un număr dat de escroci). Explică faptul că ai fost victima unei fraude, cere blocarea operațiunilor și întreabă dacă pot încerca să oprească sau să recupereze transferurile recente.
3. Dacă ai plătit în criptomonede printr-o platformă de schimb, anunță serviciul ei de asistență și păstrează adresele portofelelor și identificatorii tranzacțiilor.
4. Păstrează toate dovezile: capturi ale conversațiilor, numere, nume de utilizator de pe Telegram, adresa site-ului, chitanțe de plată și extrase bancare. Nu șterge conversațiile.
5. Dacă ai trimis actul de identitate sau date personale, schimbă parolele legate de acestea, activează verificarea în doi pași și urmărește luni de zile conturile tale și orice contract sau credit pe numele tău.
6. Dacă ai primit bani în cont și i-ai trimis mai departe, oprește-te imediat, nu mai muta niciun ban și spune-le băncii și poliției. Cooperarea de la început este ceea ce te protejează cel mai bine.

Pentru detalii despre pașii cu banca, citește cum îți recuperezi banii după o înșelătorie telefonică.

Unde fac plângere?

• În Spania, la Policía Nacional (091) sau Guardia Civil (062): depune plângere la secție, cu toate dovezile. Este o infracțiune de înșelăciune, iar plângerea ta ajută la legarea cazurilor aceleiași rețele. În alte țări, adresează-te poliției din țara ta.
• În Spania, linia 017 a INCIBE: un număr gratuit și confidențial de ajutor în securitate cibernetică, care te îndrumă în privința datelor, conturilor și plângerii. Oficina de Seguridad del Internauta (OSI) a INCIBE publică alerte despre aceste campanii. În alte țări, contactează autoritatea națională de securitate cibernetică.
• 112: doar dacă există o amenințare sau o urgență reală în desfășurare (este numărul de urgență în toată UE).

Ai grijă și la înșelătoria cu „recuperarea”: după ce ai pierdut bani, te pot contacta presupuși avocați, „hackeri” sau agenții care promit să-i recupereze în schimbul unei plăți în avans. Este aceeași rețea, sau una asemănătoare, care încearcă să te taxeze de două ori.

Întrebări frecvente

Mi-au plătit cu adevărat primele sarcini. Nu dovedește asta că e legal? Nu. Plata unor sume mici la început face parte din plan: îi costă puțin și creează încrederea de care au nevoie ca să-ți ceară depuneri mult mai mari.

Este ilegal să dai like-uri sau să scrii recenzii pe bani? Recenziile false plătite încalcă regulile platformelor și pot fi publicitate înșelătoare, dar aici problema principală e alta: „munca” e doar pretextul ca să-ți păstreze banii.

Mi se cere să plătesc un impozit ca să-mi retrag soldul. Plătesc? Nu. Niciun impozit nu se plătește așa. Acel sold nu există în afara site-ului lor, iar orice plată suplimentară se pierde.

Cum mi-au obținut numărul? Cel mai des scriu la liste de numere generate la întâmplare sau scurse din breșe de date. Faptul că te-au contactat nu înseamnă că te-au ales anume pe tine.

Pe scurt

O ofertă de muncă nesolicitată, venită pe WhatsApp sau Telegram, care plătește mult pentru aproape nimic și care mai devreme sau mai târziu îți cere bani, este o înșelătorie. Nu răspunde, blochează, raportează și, dacă ai plătit deja, oprește-te, sună la bancă și depune plângere. NoCall te ajută să recunoști numerele suspecte înainte să răspunzi; iar dacă ai primit un astfel de mesaj, raportează-l în directorul de numere spam NoCall ca să-i avertizezi pe ceilalți.