Mă sună „poliția" sau „o instanță": înșelătoria cu falsul agent

Sună telefonul și o voce gravă se prezintă drept agent de poliție, funcționar al unei instanțe sau al parchetului. Îți spune că actul tău de identitate sau contul tău bancar apare într-o anchetă pentru spălare de bani, trafic de droguri sau fraudă, că s-a emis un mandat de arestare pe numele tău și că îl poți evita doar dacă cooperezi chiar acum: plătind o „cauțiune", mutându-ți banii într-un „cont sigur" sau oferindu-ți datele. Este o înșelătorie prin uzurpare de identitate, construită astfel încât frica să te împiedice să gândești. Esențialul: nicio poliție și nicio instanță nu îți va cere bani sau parole la telefon.

Cum funcționează înșelătoria cu falsul polițist sau falsa instanță?

Detaliile se schimbă, dar scenariul urmează aproape mereu aceiași pași:

1. Contactul. Un apel (uneori un mesaj înregistrat care îți cere să „apeși tasta 1 pentru a vorbi cu un agent"), un SMS sau un mesaj pe WhatsApp cu o presupusă citație. Numărul afișat poate fi falsificat și poate părea oficial: asta nu dovedește nimic.
2. Acuzația. Îți spun că identitatea ta a fost folosită pentru infracțiuni grave, că există o plângere împotriva ta sau că ai o amendă ori o citație restantă. Adesea îți cunosc numele, adresa sau o parte din numărul actului de identitate, obținute din scurgeri de date, ca să pară credibili.
3. Presiunea. Vorbesc despre arestare imediată, poprirea conturilor sau cazier. Te transferă la un „comisar", un „procuror" sau un „judecător" ca să dea greutate. Îți pot trimite documente cu steme și ștampile care par oficiale.
4. Secretul. Îți cer să nu închizi și să nu spui nimănui (nici familiei, nici băncii), pentru că ancheta e „secretă" sau pentru că „banca este implicată".
5. Încasarea. Îți cer să-ți transferi economiile într-un „cont sigur" sau „cont de custodie", să plătești o cauțiune sau o amendă printr-o aplicație de plăți instantanee (în Spania, Bizum), să cumperi carduri cadou sau criptomonede, să instalezi o aplicație de control de la distanță sau să le dictezi parolele și codurile primite prin SMS.

Există variante cu presupuși agenți Europol, Interpol sau ai poliției altei țări, ori combinate cu un fals angajat al băncii care „te transferă la poliție". Scopul e mereu același: banii tăi sau accesul la conturile tale.

Cum îmi dau seama că apelul e fals?

Oricare dintre aceste semnale e suficient ca să închizi:

• Îți cer bani la telefon. Poliția nu încasează amenzi, cauțiuni sau taxe la telefon, cu atât mai puțin prin aplicații de plată, criptomonede sau carduri cadou.
• Îți cer parole, coduri sau PIN-ul. Nicio autoritate nu are nevoie de parola de internet banking sau de codul primit prin SMS.
• Te amenință cu arestarea dacă închizi. O anchetă reală nu se rezolvă într-un apel și nu depinde de faptul că rămâi pe fir.
• Îți cer să păstrezi secretul, chiar și față de familie sau de bancă.
• Îți cer să muți banii în alt cont „ca să-i protejezi". Nu există „conturi sigure" ale poliției sau ale instanțelor.
• Îți cer să instalezi o aplicație sau să partajezi ecranul telefonului ori al calculatorului.
• Comunicările judiciare reale vin pe cale oficială: notificare formală, scrisoare recomandată sau canalele electronice ale administrației, niciodată ca un apel urgent care cere plata pe loc.

Ce fac dacă mă sună chiar acum?

1. Închide. Nu trebuie să te cerți sau să te justifici. Să-i închizi telefonul unui escroc nu e ultraj și nici infracțiune.
2. Nu da nicio informație: nici număr de identitate, nici număr de cont, nici parole, nici coduri SMS, și nu-ți confirma adresa.
3. Nu plăti și nu muta bani, chiar dacă îți promit că îi vei recupera.
4. Verifică singur. Dacă ai vreo îndoială, sună tu la poliție, formând numărul de mână: în Spania, Policía Nacional (091) sau Guardia Civil (062); în alte țări, numărul oficial al poliției naționale. Sau mergi la o secție de poliție. Dacă se poate, sună de pe alt telefon sau așteaptă câteva minute: unii escroci încearcă să țină linia deschisă.
5. Vorbește cu cineva de încredere. Secretul e arma lor principală; spus cu voce tare, înșelătoria se destramă adesea în câteva secunde.
6. Blochează și raportează numărul, și păstrează capturi de ecran sau notițe cu ora, numărul și ce ți-au spus.
7. Dacă te simți în pericol, sună la 112.

Și dacă am plătit deja sau mi-am dat datele?

Acționează repede; primele ore contează:

1. Sună la banca ta la numărul oficial de pe card sau din aplicație. Cere blocarea cardurilor și a accesului și solicită retragerea sau blocarea transferurilor ori plăților efectuate.
2. Schimbă parolele de la internet banking și de la e-mail și activează verificarea în doi pași.
3. Dacă ai instalat o aplicație de control de la distanță, dezinstaleaz-o, deconectează dispozitivul de la internet și pune pe cineva să-l verifice înainte de a folosi din nou banca pe el.
4. Păstrează toate dovezile: chitanțe, capturi ale mesajelor, numere, numele false folosite și documentele trimise.
5. Depune plângere cât mai repede la poliție. Plângerea e utilă pentru bancă și pentru anchetă.
6. Cere ajutor. În Spania, sună la 017, linia gratuită și confidențială de securitate cibernetică a INCIBE; în alte țări, autoritatea națională de securitate cibernetică sau serviciul de raportare a fraudelor.
7. Ferește-te de oricine se oferă să-ți recupereze banii contra unui comision: o a doua înșelătorie îndreptată spre victimele primei este frecventă.

Găsești mai multe detalii în cum îți recuperezi banii după o înșelătorie telefonică.

Unde fac plângere?

• Poliția: în Spania, Policía Nacional (091) sau Guardia Civil (062), la secție, cu toate dovezile; în alte țări, poliția locală sau națională. A te da drept agent al autorității pentru a înșela este infracțiune.
• INCIBE 017 (Spania): consiliere gratuită pentru incidente de securitate cibernetică și fraude. Oficina de Seguridad del Internauta (OSI), tot a INCIBE, publică alerte despre campaniile active. În afara Spaniei, autoritatea națională de securitate cibernetică are un rol asemănător.
• Banca ta, pe canalul oficial, dacă a existat vreo mișcare de bani.
• Directorul de numere spam NoCall, ca alții să recunoască numărul când îi sună.

Întrebări frecvente

Pe ecran apărea numărul poliției. Cum poate fi fals? Escrocii pot falsifica numărul pe care îl vezi pe ecran (spoofing). Faptul că apare un număr oficial nu dovedește că sună poliția. Închide și sună tu la numărul oficial.

Poate poliția să mă sune? Da, de exemplu ca să te cheme să dai o declarație sau în legătură cu o plângere pe care ai depus-o. Dar nu îți va cere niciodată să plătești, să transferi bani, să dai parole sau să păstrezi secretul față de familie sau de bancă. Dacă ai dubii, verifică sunând tu.

Și dacă chiar am o amendă sau o citație restantă? Amenzile și citațiile reale se comunică pe căi oficiale și se plătesc sau se rezolvă prin canale oficiale pe care le poți verifica singur. Nu pierzi nimic real dacă închizi și verifici.

M-au sunat și am închis fără să dau nimic. Mai trebuie să fac ceva? Blochează numărul, raportează-l și avertizează-ți familia, mai ales persoanele în vârstă, care sunt ținte frecvente ale acestei înșelătorii. Dacă îți știau pe de rost numele sau numărul actului, fii atent la alte încercări.

Pe scurt

Nici poliția, nici o instanță, nici parchetul nu îți vor cere bani, parole sau secret la telefon. În fața unui asemenea apel: închide, nu plăti, nu da date, verifică sunând tu la poliție și, dacă ai căzut deja în capcană, sună la bancă și depune plângere. NoCall te poate avertiza despre numere deja raportate de alți utilizatori, iar fiecare număr pe care îl raportezi în directorul de numere spam o ajută pe următoarea persoană să închidă la timp.