Mă sună un număr din străinătate: ce fac și cum îl blochez

Îți sună telefonul și pe ecran apare un număr care începe cu un prefix pe care nu-l recunoști: +44, +216, +1, +234, +62... Nu ai familie și nici serviciu în țara respectivă și nu aștepți niciun apel din străinătate. Întrebarea apare imediat: răspund, sun înapoi sau ignor? Răspunsul scurt este că a răspunde nu te costă nimic, dar a suna înapoi te poate costa, iar majoritatea acestor apeluri urmăresc unul din trei lucruri: să suni tu, să confirmi că linia ta este activă sau să intri într-o conversație cu un escroc. Îți explicăm cum să le deosebești și ce să faci în fiecare caz.

De ce mă sună cineva din străinătate dacă nu cunosc pe nimeni acolo?

Aproape niciodată nu e ceva personal. Numărul tău se află pe liste care se cumpără, se scurg în urma breșelor de date sau sunt generate încercând combinații la întâmplare, iar sisteme automate formează mii de numere în același timp. Aceste apeluri urmează de obicei unul dintre tiparele următoare:

• Apelul pierdut ca să suni înapoi (wangiri). Sună o dată și închide. Dacă suni înapoi, te conectezi la un număr scump cu tarif special sau internațional, iar o parte din ce plătești ajunge la cei care au organizat campania.
• Verificarea numerelor active. Apeluri mute sau care se închid imediat ce răspunzi. Servesc la marcarea numărului tău ca „activ”, ca să poată fi revândut pe alte liste.
• Înșelătorii cu interlocutor. La celălalt capăt este o persoană sau un mesaj înregistrat care se dă drept banca ta, o firmă de curierat, un serviciu tehnic, un consultant de investiții sau un recrutor cu o ofertă de muncă prea bună.
• Numere falsificate. Numărul de pe ecran poate să nu fie cel real. Prin tehnici de falsificare (spoofing), apelantul poate afișa aproape orice număr, străin sau național. Prefixul nu îți spune cu certitudine de unde vine apelul și nici cine sună.

Există, desigur, și apeluri legitime din străinătate: o companie cu centru de asistență în altă țară, o rudă aflată în călătorie, un serviciu care folosește centrale internaționale. De aceea, cheia nu este prefixul în sine, ci dacă așteptai acel apel și ce ți se cere în el.

Mă costă bani să răspund la un apel internațional?

Dacă ești în Spania, primirea unui apel pe mobil este gratuită, indiferent din ce țară vine: plătește cel care sună. Nici nu ți se percepe nimic dacă nu răspunzi. Același lucru e valabil când călătorești în altă țară a Uniunii Europene, datorită regulii „roaming ca acasă”. În afara UE, în schimb, primirea apelurilor în roaming poate costa, în funcție de abonamentul tău. În alte țări verifică condițiile operatorului tău, dar în majoritatea lor apelurile primite în rețeaua națională sunt gratuite.

Riscul financiar real constă în a suna înapoi sau în a forma numărul care ți se dictează. Unele intervale internaționale de numerotație au tarife foarte mari: rețele prin satelit, servicii internaționale speciale sau numere din țări cu tarife de terminare ridicate. Un truc frecvent este folosirea unor prefixe care par naționale sau nord-americane: +1, de exemplu, nu aparține doar Statelor Unite și Canadei, ci este folosit și de mai multe țări din Caraibe, iar un apel către acele destinații poate costa mult mai mult decât îți imaginezi.

Care sunt semnalele de alarmă?

• Un singur țârâit și închid, sau apeluri pierdute repetate la ore ciudate, de pildă în miez de noapte.
• Un prefix al unei țări cu care nu ai nicio legătură.
• Liniște când răspunzi, sau un mesaj automat care îți cere să apeși o tastă ori să „suni înapoi la acest număr”.
• Urgență și presiune: „contul dumneavoastră va fi blocat”, „aveți un colet reținut”, „ultimul avertisment”.
• Cereri de date sau coduri: parole, PIN, numere de card, codul pe care tocmai l-ai primit prin SMS.
• Ți se cere să instalezi o aplicație sau să intri pe un site ca să „verifici” ceva.
• Oferte de muncă sau de investiții pe care nu le-ai căutat niciodată, adesea urmate de un mesaj pe WhatsApp sau Telegram.

Un singur semnal dintre acestea justifică închiderea. Mai multe deodată aproape că o confirmă.

Ce fac chiar acum?

1. Nu suna înapoi la apelul pierdut. Dacă era ceva important, vor suna din nou sau îți vor lăsa un mesaj. Nicio companie serioasă nu funcționează cu un țârâit și închis.
2. Dacă răspunzi și nu așteptai apelul, nu da nicio informație. Nici numele complet, nici CNP-ul sau numărul actului de identitate, nici date bancare, nici coduri. Nu apăsa tastele pe care ți le cere o înregistrare.
3. Închide și verifică singur. Dacă spun că sunt banca ta, o companie sau o instituție, închide și sună tu la numărul oficial de pe site-ul lor, de pe card sau din contracte. Niciodată la numărul pe care ți-l dau în timpul apelului.
4. Caută numărul înainte să faci orice. Consultă directorul de numere spam ca să vezi dacă alții l-au raportat deja și verifică în ghidul nostru de prefixe cărei țări îi aparține.
5. Blochează numărul din istoricul de apeluri al telefonului.
6. Raportează-l, ca următoarea persoană care îl vede pe ecran să știe cu ce are de-a face.

Cum blochez apelurile din străinătate?

Nu există un buton universal pentru a bloca o țară întreagă, dar poți combina mai multe niveluri de protecție:

1. Blocarea unor numere anume. Pe iPhone și Android poți bloca orice număr din istoricul apelurilor. E util, deși campaniile schimbă des numerele.
2. Silențierea necunoscuților. iPhone-ul permite silențierea apelurilor de la numere care nu sunt în contacte, iar multe telefoane Android includ un filtru de spam sau opțiunea de a bloca numerele necunoscute în setările aplicației Telefon. Apelurile silențiate rămân în istoric, așa că nu pierzi nimic important.
3. Restricții la operator. Majoritatea operatorilor permit blocarea apelurilor efectuate către numere internaționale sau cu tarif special. Dacă nu suni niciodată în străinătate, activeaz-o: astfel, chiar dacă cineva din casă sună înapoi la un număr suspect, nu se va genera niciun cost. Întreabă la serviciul clienți al operatorului tău.
4. O aplicație de identificare a apelurilor. NoCall îți arată dacă un număr care te sună a fost raportat de alți utilizatori înainte să răspunzi, ceea ce te ajută să decizi în câteva secunde.

În Spania, din iunie 2025 operatorii sunt obligați să blocheze apelurile din străinătate care afișează un număr spaniol (cu excepția mobilelor spaniole aflate în roaming), iar alte câteva țări au reguli similare. Dar niciun filtru nu e perfect: escrocii sună în continuare de pe numere străine, reale sau falsificate, așa că obiceiul de a nu suna înapoi la numere necunoscute rămâne cea mai bună protecție.

Și dacă am sunat deja înapoi sau mi-am dat datele?

Depinde de ce s-a întâmplat:

• Ai sunat înapoi. Închide imediat ce bănuiești ceva. Verifică în contul de client durata și costul apelului și sună la operator ca să întrebi de taxare și să activezi blocarea apelurilor internaționale. Dacă ți se taxează ceva nejustificat, depune o reclamație scrisă la operator și păstrează numărul reclamației.
• Ai dat date bancare sau un cod. Sună imediat la numărul oficial al băncii tale (cel de pe card sau din aplicație) ca să blochezi cardurile și tranzacțiile. Schimbă parolele de internet banking și de e-mail și activează verificarea în doi pași. Mai multe detalii în cum să-ți recuperezi banii după o înșelătorie telefonică.
• Ai instalat o aplicație pe care ți-au cerut-o. Deconectează telefonul de la internet, dezinstalează aplicația și, dacă avea control de la distanță sau acces la banca ta, contactează banca și cere ajutor (în Spania, la linia 017 a INCIBE; în alte țări, la agenția națională de securitate cibernetică).

În toate cazurile, păstrează capturi de ecran cu istoricul apelurilor, numărul și orice mesaj: sunt probe.

Unde fac sesizarea?

• INCIBE, telefon 017 (în Spania): linie gratuită și confidențială de ajutor în securitate cibernetică. Te îndrumă ce să faci și cum să te protejezi. Site-ul OSI (Oficiul de Securitate al Internautului) al INCIBE adună alerte despre campaniile active. În alte țări, adresează-te agenției naționale de securitate cibernetică.
• Policía Nacional (091) sau Guardia Civil (062) în Spania: dacă ai pierdut bani sau ți-au fost folosite datele, depune plângere cu toate capturile și dovezile. În alte țări, mergi la poliție.
• 112: doar în caz de urgență reală, de exemplu o amenințare la adresa siguranței tale. Funcționează în toată UE.
• Banca ta, întotdeauna prin numărul oficial, dacă vezi tranzacții pe care nu le recunoști.

Întrebări frecvente

Îmi pot fura bani doar pentru că am răspuns? Nu. A răspunde la un apel cât ești în Spania nu costă nimic și nu oferă acces la contul tău. Pericolul stă în ce faci după aceea: suni înapoi, dai date, apeși taste sau instalezi ceva.

De ce mă sună mereu din aceeași țară? Pentru că campaniile se organizează în valuri și folosesc aceleași intervale de numere zile sau săptămâni la rând. Dacă vezi același prefix repetându-se, e o campanie activă, nu o coincidență.

Și dacă numărul afișat e național, dar cel care sună vorbește despre altă țară? Poate fi un număr falsificat. Numărul de pe ecran nu garantează originea. Aplică aceeași regulă: închide și verifică printr-un canal oficial.

E o idee bună să blochez tot prefixul? Dacă nu ai nicio legătură cu țara respectivă, poate fi, deși majoritatea telefoanelor nu permit asta în mod nativ. Cea mai eficientă și simplă măsură este să ceri operatorului blocarea apelurilor efectuate către numere internaționale și cu tarif special.

Pe scurt

Un apel neașteptat de la un număr străin nu e motiv de panică, dar e motiv de prudență: nu suna înapoi, nu da date, închide și verifică singur, blochează și raportează. A răspunde e gratuit; a suna înapoi s-ar putea să nu fie. Dacă te-a sunat un număr internațional suspect, caută-l și raportează-l în directorul de numere spam NoCall: semnalarea ta îi ajută pe alții să nu cadă în capcană.