„Ți-am trimis bani din greșeală, mi-i dai înapoi?": înșelătoria cu plata inversă

Primești un mesaj pe WhatsApp, un SMS sau un apel de la un număr necunoscut: „Scuze, ți-am trimis din greșeală 150 de euro, am greșit numărul, mi-i poți da înapoi?". Sună politicos, sună credibil și face apel la ceva foarte omenesc: nu vrei să păstrezi bani care nu sunt ai tăi. Acesta e cârligul. Înșelătoria, cunoscută în Spania drept „Bizum invers" (Bizum este serviciul spaniol de plăți mobile instant, asemănător cu plățile instant pe număr de telefon din alte țări), are mai multe variante, iar în toate cel care pierde bani la final ești tu. Regula de aur e simplă: nu returna niciodată tu însuți bani „trimiși din greșeală"; verifică în aplicația băncii tale și lasă banca să se ocupe.

Cum funcționează înșelătoria cu plata inversă?

Există trei variante și merită să le cunoști pe toate, pentru că discuția de început e aproape identică:

• Banii nu există: e o cerere deghizată. Escrocul nu ți-a trimis nimic. Ce primești e o cerere de plată, iar în chat te presează să „accepți rambursarea" sau să „confirmi primirea". Dacă accepți cererea, banii pleacă din contul tău în al lui. E varianta cea mai des întâlnită și se bazează pe faptul că mulți oameni nu deosebesc din prima o încasare de o plată.
• Banii nu există: e o captură falsă. Ți se trimite o captură de ecran a unei presupuse chitanțe sau un SMS care imită banca ta („Ați primit 150,00 €"). Nimic din toate astea nu apare în contul tău, dar mesajul e suficient de convingător încât să faci tu transferul „înapoi".
• Banii chiar există, și asta e problema. În versiunea cea mai elaborată, încasarea e reală: vine dintr-un cont furat sau de pe un card a cărui plată va fi contestată ulterior. Ți se cere să returnezi banii, dar pe alt număr sau în alt cont („e al mamei mele", „al meu e blocat"). Dacă o faci, se întâmplă două lucruri: când titularul legitim contestă tranzacția, banii îți vor fi retrași din cont și vei fi pierdut ce ai trimis; în plus, vei fi mutat bani de proveniență frauduloasă, ceea ce te poate transforma, fără să știi, într-un cărăuș de bani (money mule) care spală fonduri pentru o rețea.

În toate cazurile scenariul se repetă: amabilitate, o mică doză de urgență („am nevoie de ei azi pentru chirie") și rugămintea să acționezi tu, repede și pe lângă canalele băncii.

Cum îmi dau seama că e o plată inversă?

Acestea sunt semnalele care ar trebui să te oprească:

1. Un necunoscut te anunță despre o greșeală pe care doar tu o poți „repara". Cine greșește cu adevărat se adresează de obicei propriei bănci, nu unui străin.
2. Primești o cerere de plată, nu o încasare. În aplicația de plăți sau a băncii, o cerere apare ca ceva ce trebuie să accepți sau să refuzi. Primirea banilor nu îți cere niciodată să accepți ceva sau să introduci PIN-ul.
3. „Dovada" e o captură sau un SMS, nu o tranzacție vizibilă în contul tău.
4. Ți se cere să returnezi banii pe alt număr sau în alt cont decât cel care te-ar fi plătit.
5. Există grabă sau insistență dacă eziți, ori mesaje vocale tot mai disperate.
6. Suma nu se potrivește: „voiam să-ți trimit 15 euro, dar am pus 150, dă-mi înapoi diferența".

Dacă se potrivește măcar unul dintre aceste semnale, oprește-te și verifică înainte să muți vreun euro.

Ce fac chiar acum?

1. Nu răspunde în grabă și nu accepta nimic. Dacă ai o cerere de plată în așteptare, refuz-o. Nu se întâmplă nimic dacă nu răspunzi în chat.
2. Deschide tu aplicația băncii, fără să apeși pe linkuri din mesaj, și uită-te la tranzacții. Există o încasare reală sau nu? Ai încredere doar în ce vezi în cont, niciodată în capturi sau SMS-uri.
3. Dacă nu există nicio încasare, știi că e o înșelătorie: blochează numărul și raportează-l.
4. Dacă încasarea e reală, nu o returna tu. Nici pe numărul care îți scrie, nici în alt cont. Dar nici n-o păstra: banii nu sunt ai tăi. Sună la bancă pe numărul oficial (cel din aplicație, de pe card sau de pe site-ul băncii) sau folosește chatul din aplicație și explică faptul că ai primit o sumă la care nu te așteptai și că un necunoscut îți cere s-o returnezi. Banca e cea care o poate trimite înapoi la sursă pe canalul corect, lăsând o evidență.
5. Păstrează dovezile: capturi din chat, numărul, mesajele vocale și cererea primită. Dacă există o încasare reală, notează data, ora și suma.
6. Blochează și raportează numărul în directorul de numere spam, ca și alții să-l recunoască.

O precizare importantă: dacă cineva pe care chiar îl cunoști îți spune că a greșit, soluția e aceeași, doar fără suspiciune: verifică tranzacția în aplicație și, dacă e reală, returneaz-o aceluiași contact care ți-a trimis-o, niciodată într-un cont nou.

Și dacă am returnat deja banii sau am acceptat cererea?

Nu te învinovăți: păcăleala e gândită tocmai ca să profite de buna-credință. Acționează repede:

• Sună la bancă cât mai repede pe numărul oficial, explică faptul că ai fost victima unei fraude și cere să încerce să oprească sau să anuleze tranzacția. Plățile instant sunt imediate și nu se recuperează întotdeauna, dar cu cât anunți mai devreme, cu atât ai mai multe șanse.
• Dacă ți s-au cerut parole sau coduri în timpul discuției (de exemplu, un cod primit prin SMS), schimbă datele de acces la internet banking și anunță banca și despre asta: pot urma alte încercări.
• Depune plângere. În Spania, la Policía Nacional sau la Guardia Civil; în alte țări, la poliția națională. Ia cu tine capturile, numărul și dovada tranzacției. Plângerea e necesară pentru orice reclamație ulterioară.
• Dacă ai primit o încasare reală și ai transferat-o în alt cont, spune asta în plângere și la bancă. Faptul că ai ajutat fără să știi nu te face vinovat, dar să explici devreme te protejează.

Pentru mai multe detalii despre căile de recuperare, citește cum recuperezi banii după o înșelătorie telefonică.

Unde raportez și cui cer ajutor?

• În Spania, Policía Nacional (091) sau Guardia Civil (062) pentru plângere; dacă există o amenințare sau un pericol imediat, sună la 112, numărul de urgență din toată UE. În alte țări, poliția națională.
• În Spania, linia 017 a INCIBE, gratuită și confidențială, pentru îndrumare despre ce să faci și cum să-ți protejezi conturile; Oficina de Seguridad del Internauta (OSI) din cadrul INCIBE publică avertismente despre campaniile de fraudă active. În alte țări, agenția națională de securitate cibernetică (în România, DNSC).
• Banca ta, mereu pe numărul ei oficial, niciodată pe cel dat de escroc.

Întrebări frecvente

Poate cineva să-mi ia bani doar pentru că are numărul meu de plăți mobile? Nu. Cu servicii precum Bizum, banii ies din contul tău doar dacă îi trimiți tu sau accepți o cerere. De aceea înșelătoria are nevoie să faci tu ceva: să refuzi cererile la care nu te aștepți e cea mai bună apărare. Aici explicăm cele mai frecvente înșelătorii cu aplicații de plată.

Chiar mi s-au virat bani. Nu e mai cinstit să-i returnez eu direct? Cinstit e să nu-i păstrezi, iar modul sigur de a nu-i păstra trece prin bancă. Să-i returnezi tu, mai ales în alt cont, te poate face să-ți pierzi propriii bani când încasarea inițială e anulată și să participi fără să vrei la un transfer fraudulos.

Mă sună cineva care spune că e de la banca mea ca să mă „ajute să returnez" plata. Pot avea încredere? Fii precaut. E o combinație frecventă: după mesajul cu „greșeala" vine apelul de la banca falsă. Închide și sună tu la numărul oficial. Îți explicăm cum verifici dacă un apel de la bancă e real.

Și dacă mesajul vine de pe numărul unui prieten? Sună-l înainte să faci ceva. Dacă i-a fost furat contul de WhatsApp, escrocul va scrie în numele lui.

Pe scurt

În fața unui „ți-am trimis bani din greșeală", ordinea e: nu accepta nimic, verifică în aplicație dacă încasarea există, refuză orice cerere, nu trimite niciodată tu banii în alt cont și lasă banca să se ocupe. Dacă ai căzut deja în plasă: întâi banca, apoi plângerea. NoCall te ajută să identifici numerele suspecte înainte să răspunzi, iar dacă ai primit un astfel de mesaj, raportează-l în directorul de numere spam NoCall: avertismentul tău poate împiedica următoarea persoană să cadă în capcană.